Proprietati antioxidante.
Suport pentru functionarea normala a ficatului si bilei.
Contribuie la obtinerea confortului digestiv.
Sustine rezistenta organismului la stres.
Medicii vechii Elade numeau rozmarinul planta sfanta, Libanotis, insa s-a pastrat denumirea data de romani (ros = roua, marinus = mare, deci cel umezit de roua marii).
In evul mediu, acesta planta foarte pretuita, era cultivata in gradini; traditia s-a pastrat si in zilele noastre, rozmarinul fiind folosit atat ca planta medicinala, cat si ca planta condimentara.
Ingrediente: frunzele plantei Rosmarinus officinalis L.
(Lamiaceae) contin ulei volatil in care predomina camfenul, borneolul si camforul, acid rosmarinic, flavone, triterpene, saponine, tanin, vitamina C.
Efect Tonic-amar, coleretic, colagog, antiseptic, diuretic, antireumatismal, adaptogen, tonic nervos, aromatic.
Intrebuintari principale:-Uz intern: colici abdominale, dispepsii, balonari si afectiuni gastro-intestinale, anorexie, afectiuni hepatice si renale, reumatism, astenie, surmenaj fizic si intelectual, tonifierea organismului.
-Uz extern: reumatism, reconfortarea organismului.
Contraindicatii: Sarcina.
Preparare:-Uz intern: se prepara infuzie din 1 lingurita frunze la o cana cu apa clocotita.
-Uz extern: se prepara decoct din 1 lingura frunze la o cana cu apa.
Intrebuintare:-Uz intern: se beau 2 cani cu ceai pe zi-Uz extern: se aplica comprese cu decoct.
Informatii produs
Condimentara.ingrediente | Frunzele plantei |
---|---|
Intrebuintari principale | Uz interncolici abdominale dispepsii balonari si afectiuni gastrointestinale anorexie afectiuni hepatice si renale reumatism astenie surmenaj fizic si intelectual tonifierea organismuluiuz externreumatism reconfortarea organismuluicontraindicatiisarcinapreparareuz internse prepara infuzie din 1 lingurita frunze la o cana cu apa clocotitauz externse prepara decoct din 1 lingura frunze la o cana cu apa |
Intrebuintare | Uz internse beau 2 cani cu ceai pe ziuz externse aplica comprese cu decoct |
Magazine 139